vineri, 19 iulie 2013

Adriana sau magia din online

Daca as fi intrebata care bloggerita este preferata mea, as sta foarte mult in cumpana si probabil nu as putea da un singur raspuns. Fiecare dintre fetele pe care le citesc are ceva deosebit, ceva frumos, ceva care ma
face sa o caut, sa revin, sa o urmaresc cu placere. Una scrie cu sensibilitate, alta este acida si amuzanta. Pe unele mi le inchipui simpatice, haioase, inteligente, pline de umor si de intelepciune.
Cum as putea alege doar una, din noianul de fete pe care marele online mi le-a scos in cale? Fiecare dintre ele imi bucura diminetile, de la fiecare invat cate ceva, fiecare imi ofera ceva ce nu aveam si chiar imi lipsea. Pe unele le cunosc din primavara anului 2012, pe altele abia le-am descoperit, dar toate mi-au devenit dragi dintr-un motiv sau altul. Nu pot alege doar una, chiar daca as vrea!
Si totusi, din multimea de bloggerite pe care le cunosc (din pacate, doar pe doua dintre ele am avut ocazia de a le cunoaste personal), se remarca o fata. O fata despre care acum cateva luni nu auzise nici un blogger, o fata despre care nici eu nu stiam ca are blog, o fata care in scurt timp a reusit sa ajunga la inima mea si sa ocupe un loc foarte important. O veti gasi usor pe blogul meu de suflet, dand clic pe Tirnoveanu. Adriana Tirnoveanu.
Am cunoscut-o pe facebook. Posta texte uimitor de frumoase si interesante, texte lungi si antrenante, asa cum mi-am dorit de multe ori sa gasesc pe bloguri. I-am propus sa scrie un guest-post pe blogul meu. Nu stiu ce m-a indemnat sa fac acest gest. Pe blogul meu nu a mai scris nimeni, in afara de baiatul meu si de adminul care se ocupa de partea tehnica (fiecare cate un articol). Asa am simtit ca trebuie sa fac si ma felicit in fiecare zi pentru idee.
Am descoperit o femeie sincera, placuta, cu suflet frumos, o femeie pe care oricine si-ar dori-o ca prietena. Am aflat ca avea un blog, dar nu scria pe el si am incurajat-o sa isi puna textele pe blog. Eram convinsa ca asa va avea mai multe satisfactii decat pe facebook. Din cate vad, nu cred ca m-am inselat. Adriana straluceste tot mai tare, este apreciata de bloggeri, scrie din ce in ce mai bine, pentru ca a prins curaj si a vazut ca oamenii ii apreciaza povestile.
Prin ce se deosebeste Adriana de alte bloggerite care scriu bine? Nu stiu unde il tine ascuns, dar magnetul pe care il poarta ma atrage necontenit spre ea, spre povestile ei, spre lumea ei fascinanta, in care fiecare personaj are o viata interioara bogata, fiecare replica imi aminteste de ceva drag sau doar demult uitat, fiecare moment petrecut pe blogul ei ma face sa ma simt mai bogata.
Pare ca intre noi ar fi un fel de magie. Adriana se regaseste in povestile mele, empatizeaza cu mine sau cu personajele despre care vorbesc, iar eu traiesc mereu cu impresia ca ceea ce scrie Adriana este acolo pentru sau despre mine. Intr-unul dintre comentariile ei, Adriana spunea "Vrei sa iti spun un secret? De cand scriu, nu e clipa sa nu te am in minte. As fi putut numi blogul linistit : Scrisori catre Vienela. Probabil asa sunt construita: din suma lucrurilor si a oamenilor care... conteaza". 
Cum as putea trece prin viata fericita, daca as ignora oameni ca Adriana? Pe orice blog as intra, in comentariile pe care le lasa, imi vad numele scris de iubita mea Adriana. Nu stiu ce am facut pentru a merita atatea laude si atata dragoste din partea ei, insa stiu ca mi s-a lipit de suflet, ca ma simt atat de aproape de ea, incat mi-as dori sa imi fi fost sora, sa o fi avut-o mereu aproape. 
Vreti sa va spun un secret care nu mai este secret decat pentru cei care nu ne cunosc, pe mine si pe Adriana? O iubesc! O iubesc pe fata asta, pe Tirnoveanu. Adriana Tirnoveanu.

4 comentarii:

  1. A trebuit să mă adun şi să pot scrie acum ceva. Tocmai ce am lăsat un mesaj în care mă autodenunţam- că poate doar scriu frumos şi nu trăiesc ...la fel. Vienela, am multe cuvinte în cap. Multe. Voi concretiza printr-o prelungire a comentariului" Scrisori către Vienela". Azi sunt 4 luni de când am scris acel articol pe blogul tău, 4 luni de cand scriu cu adevarat. 19 martie rămâne de fapt data naşterii lui, chiar dacă faptic îl construisem mai devreme. Şi rămân la aceeaşi idee, dacă nu mă lua valul, l-aş fi putut numi cum am spus mai sus. Şi aşa, nu mai contează. Contează că scriu, că îţi scriu, că mă simt iubită, încurajată şi acum...copleşită. Nu ştiu dacă merit. Habar nu am! E clar că am construit o punte între noi. Dar...amândouă,Vienela! Amândouă! Nimic nu se face de unul singur! Nimic! Tu eşti cea care face lucrurile posibile, eu doar le urmez. Ca nişte semne. Nu vreau să-ţi spun ce simt când văd că un întreg articol e despre mine. Al meu. Doar al meu. Şi nu pot să-mi opresc tremurul mâinilor. Vreau, în schimb, să-ţi mulţumesc pentru asta, şi pentru tot ajutorul dat, şi pentru incurajare, imbold şi pentru toate secretele împărtăşite. Iar azi, când habar nu am ce am scris în mesajul ăsta să nu mă laşi să-mi pierd capul, sau minţile de fericire, pentru că sentimentul acesta nu l-am mai trăit niciodată. Sper să nu te dezamăgesc. Acum chiar că mi-ai ridicat ştacheta. E atât de sus...undeva la nivelul Vienela. N-o să-l ating, dar măcar mă voi ţine aproape. Foarte aproape. Te iubesc din tot sufletul meu! Doamne, ce surpriză!

    RăspundețiȘtergere
  2. Și eu o iubesc pe Adriana. Și tot Facebook-ului îi mulțumesc pentru că am descoperit-o. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. si eu o iubesc !!!!! este extraordinara .... atît pe facebook (virtuala) cît si în realitate !!!! nu stiu daca o cunoasteti .... o stiu de mica este ca si sora mea , am crescut în aceelasu bloc pe acelasi palier .... usa lînga usa !!!!am învatat multe de la ea.... si de aceea sunt fericita pentru ea, fericita ca ati descoperit-o !!!

    RăspundețiȘtergere
  4. si eu o iubesc ... este o fata extraordinara atît virtual dar si în realitate.O cunosc de mica am crescut în acelasi bloc, aceelasi palier.... usa lînga usa, am învatat multe de la ea si o ador ! este sora mea cea mare ..sunt fericita pentru ea si fericita caci ati descpperit-o !!!

    RăspundețiȘtergere